3.000 de pași pe zi ar putea încetini boala Alzheimer

Persoanele cu risc ridicat care au mers regulat au văzut o întârziere a declinului cognitiv de până la 7 ani.

Persoanele cu boala Alzheimer se confruntă de obicei cu provocări cognitive, cum ar fi pierderea memoriei și dificultăți de comunicare, iar această afecțiune se agravează în timp. Cu toate acestea, activitatea fizică regulată poate ajuta la încetinirea acestei progresii.

Într-un studiu observațional asupra persoanelor cu risc pentru boala Alzheimer, cercetătorii au descoperit o legătură între mersul pe jos între 3.000 și 5.000 de pași pe zi și o întârziere de trei ani a declinului cognitiv, în comparație cu persoanele sedentare. Pentru persoanele care au parcurs între 5.000 și 7.500 de pași pe zi, întârzierea părea să dureze și mai mult: șapte ani. Neurologul comportamental Jasmeer Chhatwal de la Harvard Medical School și colegii săi au raportat aceste descoperiri în revista Nature Medicine.

Chhatwal spune că această asociere trebuie încă testată într-un studiu clinic, dar rezultatele echipei sale sugerează ceva important. Calitatea vieții persoanelor cu boala Alzheimer și a familiilor acestora scade adesea în stadiul ultim al bolii. El spune: Dacă boala poate fi amânată, asta poate avea un impact foarte mare asupra vieții oamenilor.

Deborah Barnes, un epidemiolog care studiază demența la Universitatea din California, San Francisco și care nu a făcut parte din echipa de cercetare, spune: Studiile anterioare au raportat legături între activitatea fizică și progresia întârziată a bolii Alzheimer. Dar acest nou studiu identifică numărul de pași specific la care încep să apară beneficiile.

Echipa lui Chhatwal a raportat o legătură între exerciții fizice și acumularea redusă de proteine asociate cu boala Alzheimer în creier. Barnes spune că acest mecanism ajută la explicarea modului în care activitatea fizică poate încetini progresia bolii.

Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență. În Statele Unite, demența apare la peste 6 milioane de oameni, iar numărul pacienților este în creștere. Odată cu îmbătrânirea populației, oamenii de știință proiectează că până în 2060, în SUA, aproximativ 1 milion de adulți în fiecare an vor dezvolta demență, ducând numărul total de cazuri la aproape 14 milioane. Momentan nu există nici un tratament. „Dar pot exista lucruri pe care oamenii le pot face pentru a întârzia sau a preveni apariția simptomelor”, spune Chhatwal.

Cercetătorii au studiat aproximativ 300 de adulți cu vârsta cuprinsă între 50 și 90 de ani care nu prezentau probleme cognitive la începutul studiului. Ei au înregistrat numărul de pași zilnic al participanților timp de o săptămână, le-au testat abilitățile de gândire și le-au scanat creierul pentru a căuta beta-amiloid – o proteină care poate semnala boala Alzheimer precoce.

Mulți oameni cu acest marker timpuriu se tem de un declin cognitiv inevitabil, spune Chhatwal, dar mulți oameni rămân de fapt stabili. Echipa lui a vrut să înțeleagă de ce unii oameni se descurcă mai bine decât alții.

Pe parcursul a aproximativ nouă ani, cercetătorii au efectuat teste cognitive anuale și scanări repetate ale creierului pentru a măsura beta-amiloid și o altă proteină: tau. Tau se acumulează după beta-amiloid și reflectă progresia bolii.

Studiul a constatat că persoanele cu risc pentru boala Alzheimer aveau mai puțină acumulare de tau dacă erau cel puțin moderat active din punct de vedere fizic, în comparație cu cei care făceau mai puțin de 3.000 de pași pe zi. Nivelurile mai scăzute de tau au fost legate de o funcție cognitivă mai bună. Cei care au mers zilnic între 3.000 și 5.000 de pași au avut cu aproximativ 40% mai puțin declin cognitiv decât participanții sedentari.

„Mesajul cheie este că beneficiile apar după doar 3.000 de pași pe zi – aproximativ 30 de minute de mers pe jos”, spune Barnes.

Chhatwal speră că aceste descoperiri încurajează persoanele cu risc genetic ridicat. Activitatea fizică poate ajuta la întârzierea simptomelor și chiar și cantitățile mici fac diferența.

Surse de informare: