Simptome și cauza bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este o tulburare progresivă care face ca celulele creierului să se risipească (să degenereze) și să moară. Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenței, care este o scădere continuă a abilităților de gândire, comportamentale și sociale care perturbă capacitatea unei persoane de a funcționa independent.

Semnele timpurii ale acestei boli pot fi uitarea evenimentelor recente sau a conversațiilor. Pe măsură ce boala progresează, o persoană cu boala Alzheimer va dezvolta o afectare severă a memoriei și va pierde capacitatea de a îndeplini sarcini de zi cu zi.

Medicamentele actuale pentru boala Alzheimer pot ameliora temporar simptomele sau pot încetini rata declinului. Aceste medicamente pot ajuta uneori persoanele cu boala Alzheimer să maximizeze funcția și să mențină independența pentru o perioadă de timp. Diferite programe și servicii pot ajuta persoanele cu boală Alzheimer și persoanele care le îngrijesc.

Nu există niciun tratament care să vindece boala Alzheimer sau să modifice procesul bolii din creier. În stadiile avansate ale acestei boli, complicațiile cauzate de pierderea severă a funcției creierului – cum ar fi deshidratarea, malnutriția sau infecția – duc la moarte.

Simptomele bolii Alzheimer

Pierderea memoriei este principalul simptom al bolii Alzheimer. Un semn precoce al bolii este, de obicei, dificultăți în amintirea evenimentelor sau conversațiilor recente. Pe măsură ce boala progresează, tulburările de memorie se înrăutățesc și se dezvoltă alte simptome.

La început, o persoană cu boala Alzheimer poate fi conștientă că are dificultăți în amintirea lucrurilor și organizarea gândurilor. Un membru al familiei sau un prieten poate fi mai probabil să observe cum simptomele se agravează.

Schimbările cerebrale asociate bolii Alzheimer duc la apariția unor probleme tot mai mari cu:

Memorie

Toată lumea are pierderi ocazionale de memorie. Este normal să pierzi urma locului în care îți pui cheile sau să uiți numele unei cunoștințe. Dar pierderea de memorie asociată cu boala Alzheimer persistă și se agravează, afectând capacitatea de a funcționa la locul de muncă sau acasă.

Persoanele cu Alzheimer pot:

Repetați afirmații și întrebări de mai multe ori
Uitați de conversații, întâlniri sau evenimente și nu vă amintiți-le mai târziu
Înlăturați în mod obișnuit posesiunile, punându-le deseori în locații ilogice
Pierde-te în locuri familiare
În cele din urmă, uitați numele membrilor familiei și obiectelor cotidiene
Aveți probleme cu găsirea cuvintelor potrivite pentru a identifica obiecte, a exprima gânduri sau a lua parte la conversații

Gândirea și raționamentul

Boala Alzheimer cauzează dificultăți de concentrare și gândire, mai ales despre concepte abstracte precum cifrele.

Multitasking-ul este deosebit de dificil și poate fi dificil să gestionezi finanțele, să echilibrezi carnetele de cecuri și să plătești facturile la timp. Aceste dificultăți pot progresa până la incapacitatea de a recunoaște și de a face față numerelor.

Luarea de judecăți și decizii

Capacitatea de a lua decizii și judecăți rezonabile în situațiile de zi cu zi va scădea. De exemplu, o persoană poate face alegeri sărace sau necaracteristice în interacțiunile sociale sau poate purta haine nepotrivite pentru vreme. Poate fi mai dificil să răspunzi eficient la problemele cotidiene, cum ar fi arderea alimentelor pe aragaz sau situații de conducere neașteptate.

Planificarea și îndeplinirea sarcinilor familiare

Activitățile de rutină care necesită pași secvențiali, cum ar fi planificarea și gătirea unei mese sau jocul unui joc preferat, devin o luptă pe măsură ce boala progresează. În cele din urmă, persoanele cu Alzheimer avansat pot uita cum să îndeplinească sarcini de bază, cum ar fi îmbrăcarea și scăldatul.

Modificări ale personalității și comportamentului

Schimbările cerebrale care apar în boala Alzheimer pot afecta stările de spirit și comportamentele. Problemele pot include următoarele:

Depresie
Apatie
Retragere sociala
Modificări ale dispoziției
Neîncredere în ceilalți
Iritabilitate și agresivitate
Schimbări în obiceiurile de somn
Rătăcire
Pierderea inhibițiilor
Iluzii, cum ar fi a crede că a fost furat ceva

Abilități păstrate

Multe abilități importante sunt păstrate pentru perioade mai lungi chiar și în timp ce simptomele se agravează. Abilitățile păstrate pot include citirea sau ascultarea cărților, povestirea și rememorarea, cântarea, ascultarea muzicii, dansul, desenul sau realizarea de meserii.

Aceste abilități pot fi păstrate mai mult timp, deoarece sunt controlate de părți ale creierului afectate mai târziu în cursul bolii.

Când trebuie să consultați un medic?

O serie de boli, inclusiv boli tratabile, pot duce la pierderea memoriei sau la alte simptome ale demenței. Dacă sunteți îngrijorat de memorie sau alte abilități de gândire, discutați cu medicul dumneavoastră pentru o evaluare și diagnostic aprofundat.

Dacă sunteți îngrijorat de abilitățile de gândire pe care le observați la un membru al familiei sau la un prieten, vorbiți despre preocupările dvs. și întrebați despre a merge împreună la programarea unui medic.

Cauzele bolii Alzheimer

Oamenii de știință cred că, pentru majoritatea oamenilor, boala Alzheimer este cauzată de o combinație de factori genetici, de stil de viață și de mediu care afectează creierul în timp.

Mai puțin de 1% din timp, Alzheimer este cauzat de modificări genetice specifice care garantează practic că o persoană va dezvolta această boală. Aceste apariții rare duc de obicei la apariția bolii la vârsta mijlocie.

Cauzele exacte ale bolii Alzheimer nu sunt pe deplin înțelese, dar la baza acesteia sunt problemele cu proteinele creierului care nu funcționează normal, perturbă activitatea celulelor creierului (neuroni) și dezlănțuie o serie de evenimente toxice. Neuronii sunt deteriorați, pierd conexiunile între ei și în cele din urmă mor.

Daunele încep cel mai adesea în regiunea creierului care controlează memoria, dar procesul începe cu ani înainte de primele simptome. Pierderea neuronilor se răspândește într-un model oarecum previzibil în alte regiuni ale creierului. În stadiul târziu al bolii, creierul s-a micșorat semnificativ.

Cercetătorii se concentrează pe rolul a două proteine:

Plăci. Beta-amiloidul este un fragment rămas dintr-o proteină mai mare. Când aceste fragmente se unesc, ele par să aibă un efect toxic asupra neuronilor și să perturbe comunicarea dintre celule. Aceste grupuri formează depozite mai mari numite plăci amiloide, care includ și alte resturi celulare.
Încurcături. Proteinele Tau joacă un rol în sistemul intern de sprijin și transport al neuronului pentru a transporta substanțele nutritive și alte materiale esențiale. În boala Alzheimer, proteinele tau își schimbă forma și se organizează în structuri numite încurcături neurofibrilare. Încurcăturile perturbă sistemul de transport și sunt toxice pentru celule.

Factori de risc

Vârstă

Creșterea vârstei este cel mai mare factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer. Alzheimer nu face parte din îmbătrânirea normală, dar pe măsură ce îmbătrânești crește probabilitatea de a dezvolta boala Alzheimer.

Un studiu, de exemplu, a constatat că anual au existat două diagnostice noi la 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani, 11 diagnostice noi la 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 75 și 84 de ani și 37 de diagnostice noi la 1.000 de persoane cu vârsta de 85 și peste.

Istoria familiei și genetica

Riscul de a dezvolta Alzheimer este ceva mai mare dacă o rudă de gradul I – părintele sau frații – are boala. Majoritatea mecanismelor genetice ale Alzheimer în rândul familiilor rămân în mare parte inexplicabile, iar factorii genetici sunt probabil complexi.

Un factor genetic mai bine înțeles este o formă a genei apolipoproteinei E (APOE). O variație a genei, APOE e4, crește riscul bolii Alzheimer, dar nu toată lumea cu această variație a genei dezvoltă boala.

Oamenii de știință au identificat modificări rare (mutații) în trei gene care garantează practic că o persoană care moștenește una dintre ele va dezvolta Alzheimer. Dar aceste mutații reprezintă mai puțin de 1% dintre persoanele cu boală Alzheimer.

Sindromul Down

Multe persoane cu sindrom Down dezvoltă boala Alzheimer. Motivul poate fi acela de a avea trei copii ale cromozomului 21 – și ulterior trei copii ale genei pentru proteina care duce la crearea beta-amiloidului. Semnele și simptomele Alzheimerului tind să apară cu 10-20 de ani mai devreme la persoanele cu sindrom Down decât pentru populația generală.

Gen

Se pare că există puține diferențe de risc între bărbați și femei, dar, în general, există mai multe femei cu boală, deoarece în general trăiesc mai mult decât bărbații.

Deficit cognitiv minor

Insuficiența cognitivă ușoară (MCI) este o scădere a memoriei sau a altor abilități de gândire care este mai mare decât ceea ce s-ar aștepta pentru vârsta unei persoane, dar declinul nu împiedică o persoană să funcționeze în medii sociale sau de lucru.

Persoanele care au MCI prezintă un risc semnificativ de a dezvolta demență. Când deficitul primar MCI este memoria, starea este mai probabil să evolueze spre demență din cauza bolii Alzheimer. Un diagnostic de MCI permite persoanei să se concentreze asupra modificărilor stilului de viață sănătos, să dezvolte strategii pentru a compensa pierderea memoriei și să programeze întâlniri medicale regulate pentru a monitoriza simptomele.

Traumatism cranian trecut

Persoanele care au avut un traumatism cranian sever prezintă un risc mai mare de boală Alzheimer.

Modele de somn slabe

Cercetările au arătat că tiparele slabe de somn, cum ar fi dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, sunt asociate cu un risc crescut de boală Alzheimer.

Stilul de viață și sănătatea inimii

Cercetările au arătat că aceiași factori de risc asociați bolilor de inimă pot crește și riscul bolii Alzheimer. Acești factori includ:

Lipsa de exercitiu
Obezitatea
Fumatul de tutun sau expunerea la fumatul pasiv
Tensiune arterială crescută
Colesterol ridicat
Diabet de tip 2 slab controlat

Toți acești factori pot fi modificați. Prin urmare, schimbarea obiceiurilor de viață vă poate modifica într-o anumită măsură riscul. De exemplu, exercițiile fizice regulate și o dietă sănătoasă cu conținut scăzut de grăsimi, bogată în fructe și legume, sunt asociate cu un risc scăzut de a dezvolta boala Alzheimer.

Învățare continuă și implicare socială

Studiile au descoperit o asociere între implicarea pe tot parcursul vieții în activități de stimulare mentală și socială și un risc redus de boală Alzheimer. Nivelurile scăzute de educație – mai puțin decât un învățământ liceal – par a fi un factor de risc pentru boala Alzheimer.

Complicații ale bolii Alzheimer

Pierderea memoriei și a limbajului, afectarea judecății și alte modificări cognitive cauzate de Alzheimer pot complica tratamentul pentru alte afecțiuni de sănătate. Este posibil ca o persoană cu boală Alzheimer să nu poată:

Comunicați că el sau ea se confruntă cu durere – de exemplu, din cauza unei probleme dentare
Raportați simptomele unei alte boli
Urmați un plan de tratament prescris
Observați sau descrieți efectele secundare ale medicamentelor

Pe măsură ce boala Alzheimer progresează la ultimele sale etape, modificările creierului încep să afecteze funcțiile fizice, cum ar fi înghițirea, echilibrul și controlul intestinului și vezicii urinare. Aceste efecte pot crește vulnerabilitatea la probleme de sănătate suplimentare, cum ar fi: