Care este diferența dintre ateroscleroză și arterioscleroză?

Arterele sunt vase de sânge care transportă sângele bogat în oxigen departe de inimă și către organele vitale.

Ateroscleroza apare atunci când aceste artere devin înguste din cauza acumulării de placă. Acest lucru poate face dificilă ajungerea oxigenului în organele tale.

Ateroscleroza este un tip de arterioscleroză (întărirea arterelor). Acumularea plăcii în ateroscleroză face arterele groase și rigide.

Citiți mai departe pentru a afla despre cauzele, factorii de risc și tratamentul pentru fiecare.

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza este o afecțiune inflamatorie cronică care implică acumularea de placă în artere. Această placă este formată din substanțe precum colesterolul și grăsimile.

Pe măsură ce placa se acumulează, vă îngustează arterele. Acest lucru scade fluxul de sânge bogat în oxigen către organele tale vitale.

Ce este arterioscleroza?

Arterioscleroza apare atunci când pereții arterelor devin rigizi și duri. Acest lucru îngreunează circulația sângelui, ceea ce crește presiunea.

Dacă este lăsată netratată, arterioscleroza poate duce la hipertensiune arterială sau hipertensiune arterială.

Care sunt simptomele aterosclerozei și arteriosclerozei

Poate fi dificil de identificat ateroscleroza și arterioscleroza.

Simptome de ateroscleroză

În stadiile incipiente, ateroscleroza nu provoacă de obicei simptome.

Dacă aveți simptome, acestea apar de obicei atunci când sunteți stresat fizic sau emoțional. Asta pentru că corpul tău are nevoie de mai mult oxigen în aceste perioade.

Simptomele posibile ale aterosclerozei includ:

  • durere în piept (angină)
  • transpirații reci
  • ameţeală
  • oboseală
  • ritm cardiac rapid
  • dificultăți de respirație
  • greaţă
  • slăbiciune
  • crampe în fese în timpul mersului
  • confuzie (dacă blocajul afectează circulația creierului)
  • slăbiciune musculară la picioare (din cauza lipsei de circulație)
  • durere în picioare sau brațe

Simptomele arteriosclerozei

De asemenea, arterioscleroza nu provoacă simptome, mai ales în stadiile incipiente.

Chiar dacă evoluează în hipertensiune arterială sau hipertensiune arterială, nu va provoca niciun simptom. Singura modalitate de a ști dacă aveți hipertensiune arterială este să vă măsurați tensiunea arterială.

Cauzele aterosclerozei și arteriosclerozei

Ateroscleroza și arterioscleroza sunt cauzate de mecanisme diferite.

Cauzele aterosclerozei

Ateroscleroza este legată de deteriorarea celulelor endoteliale. Aceste celule alcătuiesc căptușeala interioară a arterei.

Când se întâmplă acest lucru, duce la inflamație. Acest lucru favorizează dezvoltarea plăcii.

Cauzele arteriosclerozei

Fibrele de elastina sunt proteine ​​care fac peretii arteriali elastici si flexibili.

Când fibrele elastice sunt expuse la daune oxidative, ele se despart și se destramă. Acest lucru scade aranjamentul structurat al fibrelor de elastina.

Ca urmare, peretele arterial devine rigid, provocând arterioscleroză.

Factori de risc pentru ateroscleroză și arterioscleroză

În general, ateroscleroza și arterioscleroza au factori de risc diferiți, dar unii se suprapun.

Factori de risc de ateroscleroză

Factorii de risc pentru ateroscleroză includ:

  • îmbătrânire
  • antecedente familiale de ateroscleroză
  • niveluri ridicate de colesterol din sânge
  • tensiune arterială crescută
  • tutun de fumat
  • aport ridicat de grăsimi saturate
  • Diabet

Factori de risc de arterioscleroză

Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru arterioscleroză.

În timp, fibrele de elastină își pierd în mod natural elasticitatea. Acest lucru face arterele tale rigide și dure, ceea ce poate duce la arterioscleroză.

De fapt, după vârsta de 55 de anirigiditatea arterelor crește semnificativ.

Ateroscleroza crește riscul de hipertensiune arterială, ducând în cele din urmă la ateroscleroză și alte afecțiuni de sănătate.

Cum se tratează ateroscleroza și arterioscleroza?

Tratamentul pentru ateroscleroză și arterioscleroză este similar.

Acesta implică în primul rând obiceiuri de viață sănătoase care susțin sănătatea și funcționarea arterelor tale.

Aceasta include:

  • Rămâi activ: Exercițiile fizice tratează ambele afecțiuni prin îmbunătățirea funcției endoteliale, a inflamației și a elasticității arteriale. Se recomandă să faceți 90 până la 150 de minute pe săptămână.
  • Consumul de alimente sănătoase pentru inimă: O dietă sănătoasă pentru inimă este bogată în grăsimi mononesaturate, fructe, legume și fibre. De asemenea, are un conținut scăzut de sare și grăsimi saturate.
  • Renunțarea la fumat: Dacă fumezi, renunțarea va ajuta la îmbunătățirea sănătății și a funcției arterelor tale. De asemenea, este important să evitați fumatul pasiv. Renunțarea este adesea dificilă, dar un medic poate ajuta la crearea unui plan care funcționează pentru tine.
  • Limitarea consumului de alcool: Dacă consumi alcool, bea mai puțin te va ajuta. Recomandarea pentru bărbați și femei este de două, respectiv o băutură pe zi.
  • Gestionarea stresului: Practicarea managementului stresului vă va îmbunătăți tensiunea arterială și sănătatea inimii.
  • Luarea medicamentelor prescrise: Dacă ateroscleroza sau arterioscleroza duce la creșterea colesterolului sau la hipertensiune arterială, un medic ar putea prescrie medicamente.
  • Dormi suficient: Somnul este esențial pentru sănătatea fizică generală. Se recomandă să dormi între 7 și 9 ore în fiecare noapte.

Când să contactați un medic

Ateroscleroza și arterioscleroza de obicei nu provoacă simptome până când nu duc la alte afecțiuni de sănătate.

Deci, este o idee bună să vizitați un medic pentru examene fizice anuale. Aceste controale de rutină vor permite medicului dumneavoastră să determine dacă sunteți expus riscului de a dezvolta oricare dintre afecțiuni.

În plus, veți putea începe să tratați afecțiunea înainte ca aceasta să se agraveze.

De asemenea, ar trebui să consultați un medic dacă aveți:

  • antecedente familiale de ateroscleroză sau boli de inimă
  • dureri în piept
  • ameţeală
  • ritm cardiac rapid
  • dificultăți de respirație
  • oboseală inexplicabilă
  • transpirații reci
  • respiratie dificila

De asemenea, este o idee bună să vizitezi un medic dacă nu ți-a fost măsurată tensiunea arterială sau colesterolul din sânge de mult timp.

Diagnosticul aterosclerozei și arteriosclerozei

Pentru a diagnostica ateroscleroza și arterioscleroza, medicul va folosi următoarele teste:

  • Examen fizic: Un examen fizic permite unui medic să identifice simptomele fizice, cum ar fi ritmul cardiac rapid.
  • Tensiune arteriala: Tensiunea arterială poate indica dacă arterioscleroza s-a dezvoltat sau dacă sunteți expus riscului de ateroscleroză.
  • Istorie de familie: Pentru a determina riscul de a dezvolta oricare dintre afecțiuni, un medic va pune întrebări despre istoricul familial.
  • Analize de sange: Acest lucru permite unui medic să verifice factorii de risc pentru ateroscleroză, inclusiv colesterolul în sânge, trigliceridele mari și diabetul.

Recuperarea după ateroscleroză și arterioscleroză

Este posibil să se inverseze ateroscleroza și arterioscleroza înainte ca acestea să conducă la afecțiuni mai grave.

În ambele cazuri, va implica obiceiuri de viață sănătoase și medicamente. Aceste tratamente vor ajuta la reducerea plăcii și a inflamației în artere.

Când este gestionată corespunzător, ateroscleroza poate fi inversată în 1 sau 2 ani.

Dacă ateroscleroza și arterioscleroza au evoluat spre boală cronică, mulți aveți nevoie de o intervenție chirurgicală. Procedura depinde de boală și arterele afectate.

Exemplele includ:

  • intervenție coronariană percutanată
  • bypass coronarian
  • endarterectomie carotidiană
  • angioplastie

La pachet

Ateroscleroza și arterioscleroza sunt adesea confundate între ele, dar sunt afecțiuni diferite. Ateroscleroza apare atunci când arterele tale devin înguste din cauza acumulării de placă. Este cauzată de inflamația arterelor.

Ateroscleroza este un tip de arterioscleroză, o afecțiune în care arterele tale devin rigide. Arterioscleroza este cauzată de pierderea elasticității fibrelor de elastină din arterele tale.

Ambele afecțiuni nu provoacă simptome până când progresează în afecțiuni grave. Așadar, cel mai bun mod de a le preveni este să practici obiceiuri sănătoase de viață și să vizitezi regulat medicul.

Află mai multe

Discussion about this post

Recommended

Don't Miss