Prezentare generală
Ce este spasticitatea?
Spasticitatea este perturbarea tiparelor de mișcare a mușchilor, astfel încât mușchii să se contracte toți odată. Mișcările musculare sunt în mod normal controlate de un sistem complex care permite unor mușchi să se contracte (strânge), în timp ce alții se relaxează. Deteriorarea nervilor din sistemul nervos central poate perturba tiparul. Ca rezultat, mulți mușchi se pot contracta toți odată. Această afecțiune poate fi întâlnită în paralizia cerebrală, leziuni traumatice ale creierului, accident vascular cerebral, leziuni ale măduvei spinării, scleroza multiplă și alte afecțiuni care afectează creierul și/sau măduva spinării. Spasticitatea apare mai ales la nivelul picioarelor, dar poate apărea la nivelul brațelor.
Simptome și cauze
Care sunt simptomele spasticității?
- Tonus muscular crescut
- Mișcări involuntare
- Spasme (contracții musculare involuntare rapide și/sau susținute)
- Clonus (serie de contracții involuntare rapide)
- Durere sau disconfort
- Capacitate mai mică de a funcționa
- Probleme cu îngrijirea și igiena
- Poziție anormală
- Contractura (contracția permanentă a mușchiului și tendonului din cauza rigidității severe și a spasmelor)
- Deformări osoase și articulare
- Scăderea calității vieții
Management și tratament
Când se tratează spasticitatea?
Spasticitatea trebuie tratată atunci când provoacă durere, interferează cu activitățile de zi cu zi sau cu somnul sau duce la o capacitate mai mică de funcționare. Tratamentul este dezvoltat în funcție de nevoile, preferințele și obiectivele pacientului.
Care sunt unele tratamente non-medicale pentru spasticitatea asociată cu SM?
Spasticitatea poate fi redusă prin:
- Efectuarea zilnică a exercițiilor de întindere. Întinderea prelungită poate face mușchii mai lungi, ajutând la scăderea spasticității și la prevenirea contracturii.
-
Atelă, turnare și contravântuire. Aceste metode sunt folosite pentru a menține gama de mișcare și flexibilitate.
Care sunt unele tratamente medicale utilizate pentru spasticitatea asociată cu SM?
Medicamentele orale utilizate pentru a trata spasticitatea includ:
-
Baclofen (Lioresal®)
-
Tizanidină (Zanaflex®)
-
Dantrolen de sodiu (Dantrium®)
-
Diazepam (Valium®)
-
Clonazepam (Klonopin®)
-
Gabapentin (Neurontin®)
Care sunt avantajele și dezavantajele medicamentelor orale?
Medicamentele orale au atât beneficii, cât și dezavantaje. Avantajele includ:
- Medicamentele orale pot relaxa un număr mare de mușchi.
- Doza de medicamente orale este ușor de ajustat.
- Medicamentele orale pot fi oprite în orice moment. Cu toate acestea, multe medicamente nu trebuie oprite brusc.
Dezavantajele includ:
- Efectul medicamentelor orale poate fi modest.
- Somnolența este un efect secundar comun. Pot apărea amețeli și slăbiciune.
- Unele medicamente pot provoca inflamații hepatice.
Care sunt alte opțiuni pentru tratarea spasticității?
Injecțiile locale în mușchii spastici pot fi foarte eficiente. Aceste injecții pot reduce tonusul în mod selectiv în mușchii care provoacă cele mai multe spasme. Injecțiile pot implica toxină botulină [Botulinum Toxin A (Botox®) and B (Myobloc®)] sau fenol.
În timpul injecțiilor cu toxină botulină, toxina este injectată direct în mușchi, făcând mușchii spastici mai slabi. Acest lucru poate îmbunătăți poziționarea și funcționarea. Efectele durează de obicei 7 până la 10 zile pentru a deveni vizibile. Efectele durează de la 3 la 6 luni.
Tratamente chirurgicale
- Terapia cu baclofen intratecal (ITB): Terapia ITB este utilizată pentru a trata spasticitatea severă. Baclofenul este administrat direct în măduva spinării printr-o pompă programabilă și cateter. Deoarece medicamentul este plasat direct la locul de acțiune în măduva spinării, este nevoie de mult mai puțin baclofen și există mai puține efecte secundare decât dacă medicamentul ar fi administrat pe cale orală. Pacienții trebuie să fie supuși unui test de depistare a ITB înainte de a li se pune o pompă.
- Operație ortopedicăsau intervenție chirurgicală care se ocupă cu tratarea mușchilor, oaselor și țesutului conjunctiv
- Neurochirurgiesau intervenție chirurgicală care se ocupă cu tratarea creierului, măduvei spinării și nervilor
Cel mai bun mod de a trata spasticitatea înseamnă, de obicei, a avea un pacient activ sau o persoană de sprijin și îngrijitori care lucrează cu o echipă de profesioniști din domeniul sănătății cu diferite specialități. Membrii acestei echipe pot include una sau mai multe dintre următoarele persoane:
- Neurolog
- Fiziatru, medic de reabilitare
- Clinician de practică avansată
- Terapeut fizic
- Terapeut ocupational
- Logopedist
- Neurochirurg
- Chirurg ortoped
Discussion about this post