Ce este un plan de siguranță pentru autovătămare și ce include acesta?

Un plan de siguranță pentru autovătămare este o strategie personalizată, proactivă, concepută pentru a vă ajuta să faceți față și să preveniți comportamentele de autovătămare. De obicei, implică mai multe componente cheie:

• Rețea de suport: listând prieteni de încredere, membri ai familiei sau profesioniști pe care să îi contactați atunci când vă confruntați cu suferință
• Identificarea declanșatorilor: recunoașterea situațiilor, gândurilor sau emoțiilor care duc la impulsuri de autovătămare
• Strategii de coping: dezvoltarea unor mecanisme de adaptare sănătoase pentru a gestiona factorii declanșatori, cum ar fi tehnici de relaxare, mindfulness sau implicarea în activități care oferă confort
• Răspuns întârziat: angajamentul de a amâna autovătămarea pentru o anumită perioadă (de exemplu, 15 minute) pentru a permite emoțiilor intense să se diminueze
• Tehnici de distragere a atenției: identificarea activităților sau strategiilor – cum ar fi cititul, desenul sau exercițiile – care pot distrage atenția de la îndemnurile de autovătămare
• Linie de asistență în caz de criză: inclusiv informații de contact pentru liniile de asistență în caz de criză sau profesioniștii din domeniul sănătății mintale care pot oferi asistență imediată
• Îndepărtarea obiectelor dăunătoare: asigurarea faptului că obiectele utilizate în mod obișnuit pentru autovătămare nu sunt la îndemâna imediată. (Acest lucru ar trebui făcut înainte de episod.)

Planurile de siguranță pot fi instrumente eficiente pentru gestionarea și evitarea riscurilor și pericolelor, dar eficacitatea lor depinde de planificarea amănunțită, exerciții regulate și conformitate.

Potrivit unui studiu 2021o intervenție de planificare a siguranței (SPI) a fost eficientă în următoarele moduri:

• reducerea ideilor și comportamentului suicidar
• scăderea depresiei și a lipsei de speranță
• îmbunătățirea rezultatelor tratamentului în mediile clinice.

O revizuire din 2022 a 22 de studii sugerează că planificarea siguranței pentru sinucidere este eficientă în reducerea comportamentului și a ideației suicidare. Deși unele studii sugerează potențiale beneficii pentru reducerea simptomelor bolii mintale, creșterea rezilienței și promovarea utilizării serviciilor de sănătate mintală, dovezile pentru aceste beneficii sunt mai puțin solide.

În general, planificarea siguranței este considerată un instrument valoros pentru prevenirea sinuciderii. Devine și mai eficient atunci când este dezvoltat prin colaborarea între profesioniști (furnizorii de servicii) și persoanele cu risc de sinucidere.

Deși nu este o listă exhaustivă, iată câteva semne că cineva ar putea beneficia de un plan de siguranță:

• Exprimarea gândurilor suicidare: Dacă cineva vorbește despre faptul că vrea să moară, să se simtă fără speranță sau că nu are niciun motiv să trăiască, ia în serios aceste afirmații.
• Tentative anterioare de sinucidere: Persoanele cu antecedente de tentative de sinucidere sau autovătămare sunt la risc mai mare și poate avea nevoie de sprijin continuu și de un plan de siguranță.
• Angajarea în comportamente de auto-vătămare: Autovătămarea, cum ar fi tăierea sau arderea, poate indica suferință emoțională și nevoie de ajutor.
• Schimbări drastice de dispoziție: Schimbările frecvente și extreme ale dispoziției, în special dacă implică tristețe severă, lipsă de speranță sau agitație, pot semnala nevoia de intervenție.
• Retragere sociala: Cineva care se izolează brusc de prieteni și familie, evită interacțiunile sociale sau își pierde interesul pentru activitățile pe care le-a plăcut anterior poate avea nevoie de sprijin.
• Schimbări bruște și severe de comportament: Schimbările semnificative ale comportamentului, cum ar fi asumarea de riscuri crescute, comportamentul nechibzuit sau abuzul de substanțe, pot fi semne de avertizare.
• Dând bunuri: Dacă cineva începe să ofere bunuri sau să facă aranjamente finale, poate fi un semn de intenție suicidară.
• Întâmpinați factori de stres majori în viață: Evenimentele semnificative de viață, cum ar fi o pierdere, ruptura de relație, probleme financiare sau probleme juridice, pot declanșa gânduri sinucigașe și pot necesita un plan de siguranță.
• Indiciile verbale: Acordați atenție afirmațiilor subtile, cum ar fi să vă simțiți o povară pentru ceilalți, să nu aveți niciun motiv să trăiți sau să vă simțiți prinși în capcană fără nicio ieșire.
• Izolarea și înstrăinarea: Să te simți deconectat de cei dragi, să experimentezi discriminare sau să ai sentimente de neapartenere poate contribui la gândurile suicidare.
• Îmbunătățire bruscă: În mod paradoxal, dacă cineva care a fost deprimat sau retras pare brusc că se descurcă mai bine, poate fi un semn că a luat decizia de a-și pune capăt vieții și poate fi nevoie de un plan de siguranță.

Un plan de siguranță este un document personalizat și structurat conceput pentru a ajuta persoanele cu risc de sinucidere sau care se confruntă cu suferință emoțională. Deși conținutul exact poate varia în funcție de persoană și de context, un plan de siguranță tipic include în general următoarele componente:

• Contacte de urgență: nume și numere de persoane pe care le puteți apela pentru asistență
• Semne de avertizare: semne care vă spun când s-ar putea să vă simțiți foarte rău
• Strategii de coping: modalități sănătoase de a gestiona emoțiile grele, cum ar fi respirația profundă sau mersul la plimbare
• Cu cine să vorbești: persoane pe care le puteți contacta atunci când trebuie să discutați
• Ajutor profesional: contacte pentru terapeuți sau servicii de criză
• Loc sigur: unde să mergi când lucrurile devin foarte grele
• Eliminarea accesului: dacă aveți articole care ar putea fi periculoase, un plan pentru păstrarea lor în siguranță
• Motive pentru a rămâne: mementouri despre motivul pentru care viața merită trăită
• Urmare: un plan de a verifica cu cineva în mod regulat
• Linii de asistență în caz de criză: numere de telefon pentru ajutor imediat

Crearea unui plan de siguranță implică acești pași cheie:

• Identificați semnele de avertizare: Recunoașteți ce vă declanșează suferința sau gândurile suicidare.
• Enumerați strategiile de coping: Identificați modalități sănătoase de a face față când vă simțiți copleșit.
• Conectați-vă cu asistență: Identificați persoanele la care puteți apela pentru ajutor și comunicați cu ei despre planul dvs.
• Căutați ajutor profesional: Includeți contacte pentru profesioniștii din domeniul sănătății mintale și liniile telefonice de criză.
• Desemnați un loc sigur: Alegeți o locație sigură în care să mergeți atunci când vă aflați în criză.
• Limitarea accesului: Dacă este cazul, faceți un plan pentru a restricționa accesul la orice mijloace de autovătămare.
• Concentrează-te pe motive pentru a trăi: Enumerați motivele pentru care viața este importantă pentru dvs.
• Programați urmăriri: Configurați check-in-uri regulate cu cineva în care aveți încredere.
• Includeți linii de asistență pentru criză: Adăugați numere de telefon pentru asistență imediată.

Ce să faci după ce ai creat un plan de siguranță

După crearea unui plan de siguranță, este vital să:

• Examinați-l și actualizați-l în mod regulat.
• Partajați-l cu persoane de încredere din rețeaua dvs. de asistență.
• Practicați strategiile de coping pe care le include.
• Rămâneți conectat cu profesioniștii din domeniul sănătății mintale și cu sistemul de sprijin.

Planurile de siguranță sunt instrumente esențiale în autovătămarea și prevenirea sinuciderii. Ele pot reduce gândurile și comportamentele suicidare și pot oferi îndrumări în perioadele grele.

Acestea sunt cele mai eficiente atunci când sunt personalizate, actualizate în mod regulat și utilizate împreună cu ajutorul unui profesionist. Pe scurt, ele pot salva vieți, dar sunt doar o parte a unei strategii mai ample de sprijinire a sănătății mintale și a bunăstării.